( 27.04. 1861 – 08.11.1938)

                                            

Una dintre figurile proeminente pe care le-au dat găgăuzii culturii basarabene a fost preotul și scriitorul Mihail Ciachir (Ceachir, Cekir) (27.04.1861, Ciadâr-Lunga, Tighina – 8.09.1938, Chișinău, înmormântat la Cimitirul Central Ortodox). Biografia lui este mult asemănătoare cu alte biografii ale preoților din generația 

A făcut studii la școala Duhovnicească, ca mai apoi să învețe la seminarul Teologic din Chișinău (1871 – 1881). În 1884 este horitinisit preot și slujește la Biserica Seminariului Teologic unde câțiva ani activase în calitate de profesor, predând religia, limbile greacă și rusă. Mai apoi a fost paroh la Biserica Mazarache (1884 – 1919). A fost și deputat în zemstva gubernială din 1905 până în 1908. În 1904 a tipărit un ziar în limba găgăuză, publicație din care până astăzi n-au fost depistate nici un exemplar.

Pe tărâmul cărturăresc s-a afirmat plenar ca un autor al Dicționarului Găgăuzo-Român, a Dicționarului Rusesc și moldovenesc cuvântelnic (1907), precum și a volumelor: Evanghelia (Chișinău, 1909); Datoria și stăpânrea Blagocinilor, adecă a privighitorilor pentru buna orânduială // Revista Societății Istorico-Arheologice Bisericești din Chișinău, vol. XVI (Chișinău, 1925); Obiceiurile religioase ale Găgăuzilor. Curbanele sau Sacrificiile // Viața Basarabiei, 1934, nr. 6; Obiceiurile religioase ale Găgăuzilor din Basarabia. Obiceiuri la naștere și botez // Viața Basarabiei, 1934, nr. 7-8; Moralitatea Găgăuzilor din Basarabia // Viața Basarabiei, 1935, nr. 2; Originea Găgăuzilor // Viața Basarabiei, 1933, nr. 9; Dicționar gagauzo (tiurco) – român pentru găgăuzii din Basarabia (Chișinău, 1938) ș.a.

În amintirile lui Gheorghe Chicu depuse la muzeul învățământului public în trei volume am descoperit o scurtă portretizare a profesorului Mihail Ciachir:

„Învățător al clasei pregătitoare era preotul M. Ciachi, om intiligent, reputat lingvist. În raporturile lui cu elevii el nu admitea pedepse fizice, nu ca învțătorii mei precedenți”

Și tot în capitolul Școala duhovnicească a scris și un poscriptum:

„Trebuie să mai spun, preotul M. Ciachir învățător în clasa pregătitoare, era un om și un învățător bun, energic și cu inițiativă. Era mai bun ca alții și din cauza aceasta alți preoți nu-l simpatizau.”

Părintele Mihail Cechir a făcut parte din acea echipă de profesori care au fost inițial printre dascălii părintelui Alexe Mateevici, iar mai apoi și coleg de catedră cu el.

De aceea modelul acestui profesor cărturar găgăuz, care foarte mult ținea la renașterea culturală, la luminarea etniei din care a ieșit, a servit drept model de comportament și de asiprații spirituale pentru Alexe Mateevici.

Iurie Colesnic -  publicist, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.

Духовный образ для нашего времени

Cегодня образы многих выдающихся личностей узнают  из литературных памятников, архитектурных сооружений, с красивых высеченных надгробных таблиц. А само народное почитание в самом широком смысле приходит от интереса к подвигу такого человека, к его мере глубины проникновения в проблемы ценностей своего народа-культуры, языка и веры.  Образ Протоиерея Михаила Чакира является таким примером, который смог сочетать в себе все те необходимые  культурные и духовные качества для приобретения наивысшего внимания и любви своего народа.

     Пастырская деятельность, основания школы, литературная и издательская деятельность это только то, что запечетлела история, но можно себе представить, сколько иных духовных подвигов сотворил этот человек, которые ведомы только Богу.

    В культурно-духовной просветительской деятельности замечателен тот факт, что именно благодаря усердию прот. Михаила Чакира, было получено разрешение на издание литературы на молдавском языке, зтим оставив прекрасный след в культуре молдавского народа. А чуть позже увековечивая свое имя переводами и изданиями на гагаузский язык духовную и этнокультурную литературу, этим самым укрепляет гагаузскую литературу в ряд значимых литературных произведений молдавской культуры. Это можно оценивать, как опыт служения своему народу, тому с которым приходилось каждый день общаться в пастырской деятельности, и тому, который дал ему жизнь.

        Важно остановится на определении термина «культура», служитедем которой по праву определяем мы прот. Михаила Чакира. Этимологически это слово родилось от слова «культ»,- служение Богу. Можно сказать, что этот термин изначально определяет некие рамки, а именно правильное направление человека, - это стремление к молитве, возделывание своей души, к усилию изменения своей не совершенной человеческой природы. В этом смысле прот. Михаила Чакир представил всем нам своей жизнью удивительный пример, а именно как сященнослужитель стал служителем и носителем культуры, и как деятель культуры стал служителем Бога.

        Именно этот пример, сочетание в себе культурного и духовного образа, должен и сегодня стать примером для всех тех, которые именуют себя служителями своего народа. Где преданность, жертвенность, самоотверженнсть и патриотизм не может носить в себе двумысленность. Если мы себя считаем   священнослужителями, политиками, писателями, деятелями культуры и прсто детьми своего народа  то это обозначает обязанность не потерять, а приумножить и передать следующему поколению образ целостного духовного человека каким примером является для нас протоиерей Михаил Чакир.

La Mulţi Ani de Ziua Profesională a Bibliotecarului!

             

                       Dragi colegi!

Cu prilejul  Zilei Profesionale a Bibliotecarului 

vă adresăm sincere felicitări cu urări de sănătate,

 prosperitate, pace şi linişte, realizări şi împliniri frumoase.

            

                 Cu respect colectivul 
                     filialei „M Ciachir”.

„O vedetă la bibliotecă” dedicată Zilei Bibliotecarului.

În perioada 22 – 26 aprilie 2013 Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova organizează campania:

„O vedetă la bibliotecă” dedicată Zilei Bibliotecarului.

În acest context, Biblioteca Municipală “B. P. Hasdeu” și filialele acesteia, printre care și biblioteca „M Ciachir” au planificat o activitate  în colaborare cu d-na Maria Cornienco autor şi prezentator tele programului in limba gagauza „ Gagauz ocaa”.

  Invităm la biblioteca „M.Ciachir” la 26aprilie ora 14-00, activitatea – discutie.

Săptămîna Uşilor Deschise

                                   

                                          DRAGI PRIETENI!

                                      Vă invităm să vizitaţi Filiala „Mihail Ciachir”,

                                             a  Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, 

în perioada Săptămînii uşilor deschise, din

22.04 - 26.04.2013.

                          Vom fi bucuroşi să ne onoraţi cu prezenţa dumneavoastră!

                                                               Program:

Luni, 22 aprilie

15.00  Biblioteca „M Ciachir” în serviciu  public comunitar: Societarea găgăuză „Kardaşlik”,    partenerii şi utilizatorii bibliotecii

15.30 Înmînarea diplomelor: Cel mai bun partener, Cel mai fidel utilizator.

16.00 Masa rotundă: „Comunicare profesor-elevi în procesul  învăţămînt”  

          Participă prof. D. Rusu, S. Procop şi elevii Liceului Teoretic „M. Kogălniceanu”

 17.00  Medalion  literar-artistic: „S Vangheli – veşnicul copil al neamului”                    

           Participă elevii clasei a III -a a Liceului Teoretic „M. Kogălniceanu”

 17.30 Vernisaj de desen:  „Copii în lumea poveştilor” Participă utilizatorii bibliotecii.

                                                        

                                                               Marţi, 23 aprilie

13.30 Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Filiala „ Nihail Ciachir” - on-line: Biblioteca 3.0:          prezentarea Paginii web a Bibliotecii Municipală „B.P. Hasdeu”, Blogului Diversitate socio- culturală a Filialei „Mihail Ciachir” şi servicii on-line. Participă elevii clasei a VI-a a Liceului    Teoretic „M. Kogălniceanu”

14.30  Revistă bibliografică: „ Autografe de la scriitori” . Participă elevii clasei a VI-a a     Liceului Teoretic „M. Kogălniceanu”

15.30  Discuţii / dezbateri: „ Prietenia şi colegitatea”  Participă elevii clasei a VI-a a Liceului Teoretic „M. Kogălniceanui”

16:00 Lectie bublică: „Alimentatia un factor important in viata omului” Participă A.Muhina –sora  med-lă şi utilizatorii vîrsta a treia
                                                          Mercuri, 24 aprilie

12.00 Prezentare de carte: V. Dumbrăvianu „Vorniceii la nunta badei”.                                              Participă elevii clasei a IV-a Liceului Teoretic „Ştefan cel Mare”

12.30 Ora de lectură:V. Dumbrăvianu „Vorniceii la nunta badei” Participă elevii clasei a IV-a Liceului Teoretic „Ştefan cel Mare”

13.30 Concurs de eruditie :”Ţara lui Guguţă”   Participă elevii clasei a III-a a Liceului Teoretic „Ştefan cel Mare”

14.30 Concurs de creaţie: „Povestea mea preferată”  Participă elevii clasei a III -a  a Liceului Teoretic „Ştefan cel Mare”

                                                          Joi, 25 aprilie

Reviste bibliografice:

13.30  Din istoria cărţilor jubiliare

14.00  Spiridon Vangheli - valoarea dominantă a secolului nostru

14.30 Întilnire cu „tinerii talente „   Participă elevii clasei a III-a a Liceului Teoretic „M. Kogălniceanu”

15.00 Prezentare de carte:N.Rusu « Al şaptele simţi » participă elevii clasei a VII-a a Liceului Teoretic „M. Kogălniceanu”

16:00 Atelier profesional: “Măsurarea calităţii auditul social al bibliotecii” Participă bibliotecii minorităţi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Vineri, 26 aprilie

 14;00 Campanie „O vedeta în bibliotecă”

15:00  Şedinţa cenacluluii „Ana dili”

  Masa - rotundă: „ M.Ciachir – un învăţător al neamului găgăuz.”

 16:30 Prezentarea de carte V. Sîrf „Masallar” în limba găgăuză

 17:00 Master – clas de bucată: „Cum pregătim „Kirde”- S. Coja profesoara de limba găgăuză

 expoziţii de: carte, desene, lucrurile manuale.

 excursii prin bibliotecă, prezentarea Codul serviciilor, Ghidul utilizatorului şi 90 + motive    pentru a utiliza

Spiridon Vanghelinin gagouz dilinde Kosti Vasilioglunun cevirmeleri

              

                                                         Guguţanın Kalpaa

  

Hepsi çeketmiş ozaman, açan Guguţaya  bakası dikmişti pek büük bir kalpak.

-          Baka, o benım gözlerimä girer, va.

-          Sän kaldır onu, Guguţă. Da bütün kış işin da olacek.

    Hadi ölä olsun! Çıkér, ani benim başka işim yok. Yok bişei, bunu biz taa görecez!

    Sabaalän Guguţă kalkmış hepsinden ileri, parmakların üstündä çıkmış dışarı da sessizdän doyurmuş koyunnarı. Bakası dışarı çıkınca, o şansora koçta atlı gezinärmiş.

-          Sabaa hayır olsun, Guguţă!

-          Aa, seläm, baka! – hem elinnän saurtmuş: çünkü alafları  geeri götursün.

  Tä butakın Guguţă başlamış hergün koyunarı doyurmaa.

  Ama gittikçä ayaz kuvetlenärmiş.Sokaktan  geçennerin ayakların altında kaar ölä gıcirdaarmış, sansın strunalar üstündä gezärmişlär.

   Bir gün Guguţă, yolca gidärkän, geeridän etişmiş birinci klasa gidän kızçaazı. Zavalı uşak suuktan kär bozarmıştı. Alér Guguţă onun elindän kiyatlarını. Kızçaaz çekmiş ellerini içinä da gidärmiş onun yanısora atlayrak. Guguţă taşımış, nekadar taşıdısaydı, kızçazın kiyatlarını koltuun altında da onun kafasına geler bir gözäl fikir. Ya beän koyayım kiyatları da kalpaan içinä. Orada etişeçek er kiyatlara da, kafama da. Çıkarér Guguţă kalpanı, ama sora, bakıp kızçaza, sormuş:

-          Sana suuk mu, osa diil mi ? Sölä dooru.

-          Birazcik, - ţakırdatmış dişlerini kızcaz.

-          Ya al da gii benim kalpamı .

-          Almaycam, Guguţă. Sän üşüyecen . Butakım kalpak kızcaazlar kär taşıméérlar da.

-          İstemärsän, - diil läzım, - demiş Guguţă, - Ko kalpak kalsın ozaman yol üstümdä.

   Da brakér kalpanı kaar üstündä-

Giderlär – Guguţă ilerdä, kızcaz da ardında. Giderlär, ama geri da arada-satta bakérlar. Kalpak yap- yalnız, çorbacisız durarmış yol üstündä.

      Durmuş kalpak nekadar durdusaydı, kuvedini toplamıs, sansın soluunu icinä çekmiş. Soluunu icinä çeltiynän –şişmiş, büümüş.

        Görer bunu Guguţă, döner geeri  kaldırér kalpaanı, giidirer onu birdän kendisinin hem kızcazın, kafasına. Giderlär onnar barabar, kalpak onnarı ikisini da ayazdan koruyér.

        O zamandan beeri birinci klas etiştirämääzmış şkolanın aulundan sokaa çıkmaa, nicä Guguţă onnarı artık beklärmiş. Sakléér kalpaan icinä edi-sekiz kızçazaz da götürer onnarı evä.

        Bir kerä kär üürediciyka da gitmiş o kalpaan altında şkoladan evä uşaklarlan barabar. İnsannar gördüynän, omuzlarını kısıp, kollarını yayarmışlar:

-          Ya ne büük! Bir otluk kadar! Şaşilacak iş!

       Uşakları evä götürdüktän sora kalpak genä kücülärmiş, ki yakışsın onu askıya asma.

        Ama günün birindä  kalpak ona bir şaka yapmış, başlamış ınatlanmaa, seslämemää. Çoçuklar ona ölä, çoçucak ona bölä, onu adamış, bunu adamış, suvazlamış, yalvarmış – yok, büümeer kalpak. Taman da razgelmış o günnerdä, açan ayazdan şkolanın çanın sesi dä kär tutulmuştu hem bütün Üç olacık küüyün içindä suuktan köpeklerin da sesleri tutulmuştu.

         Etiştinän evä Guguţă hepsini birdän annéér, açan onu taa tokatçıktan aaç koyunnar karşıléér: sabaalän gitmiş şkolaya koyunnarı doyurmadaan! Urmuş Guguţă yumuruktan annısına – işi unutma! Da ondan sora kalpak onu genä başlamış seslemää.

  Günün birindä istemiş Guguţă bütün küüyü evlerinnän örtmää. Bu üzerä başlamış komuşuların koyunnarını da doyurma. Ondan sora kalpak ölä büülmüş, ani bütün gökü kaplamış.

    Kalpaklan küüyü örtüüktän sora, küüya geler ilkyaz. Bu işin sade bir kusuru varmış, lääzımış elektrik lampalarını gecä-gündüz yakmaa. Ama yaşamak kalpaan altında gidärmiş, nicä da lääzım olsun: uuldaarmışlar maşınalar, gıcirdaarmış pınarların serenneri...

-          Ama tütün, - demiş adamın biri, angısı kıyarmış odun, karısına kıırma pişirmää deyni. Ölä da kalacek mı küü içindä?

 Kalkér  Guguţă  gecenin vakıdında, koyer merdiveni örtünün üstünä, etişer kalpaan hastarına da, uykudan sora semä kafaylan, kalpaan tepesindä ölä bir delik yapér, ani oradan bütün küüyün içini suuk doldurér.

          Ertesi sabaa lääzım olmuş bütün küüyün insnnarını toplansın da uratsınnar kalpaan altından bir sürü garga. Sora küüyün adamnarı topléérlarkendi kalpaklarını (kimseycää diil lääzım deyni) da dikéérlar onnarlan kalpaan tepesindä o delii, brakıp sade baca eri. Bütün küüyüdä brakmışlar sade birkaç kalpak. Sade onnara brakmışlar, kim ani lääzım gitsin kasabaya halva, kovrik almaa yada kendi işlerini tamannamaa. Zerä o kalpaan altından çıktıynan, adam genä düşärmiş kışın kär kucaana, neredä kürtünnär hem büük ayazlar durarmış.