Protoereul profesor Mihail Ciachir - 150 de ani de la naştere

Protoereul profesorul Mihail Ciachir, neobositor slujitor al Bisericii Ortodoxe, eminent cărturar şi iluminist basarabean originar din localitatea găgăuză Ceadâr-Lunga, judeţul Tighina, născut la 27 aprilie 1861 în familia câtăreţului de acolo Mihail V. Ciachir, a fost şi rămâne una din personalităţile marcante ale Basarabiei în domeniul culturii găgăuze şi române.
Mihail Ciachir vine dintr-o veche dinastie de preoţi consacraţi ideei iluminismului naţional şi nu numai. Iar dinastia Ciachirilor deschide din Balcani cultura Uzisangeac al găgăuzilor, de pe lângă Varna. Încă de pe la începutul sec. al XVIII-lea. Emigrând din cauza războaielor Rusiei împotriva Turciei, mai întâi în România, apoi în Basarabia la găgăuzii aduşi aici de generalii ţarişti, formând o punte de continuitate balcanică a găgăuzilor în Basarabia.
Mihail Ciachir după şcoala din Ceadâr-Lunga face studii liceale la un gimnaziu din Chişinău, absolvind apoi în 1881 vestitul Seminar Teologic, unde capătă o vastă cultură şi instruire pe lângă disciplinele teologice, aici se studiau: gramatica, politica, latina, greaca, rusa, germana, franceza. Încadrat ca prof. în acest seminar, predă religia, matematica, geografia, poleografia, greaca etc. A predat diferite obiecte (fără plată) şi la alte şcoli din Chişinău.
Cel mai important lucru pe care l-a făcut Mihail Ciachir pentru găgăuzi e că a tradus Noul şi Vechiul Testament în limba găgăuză. M. Ciachir a scris în limba română în revista "Viaţa Basarabiei" din Chişinău, an 1933 şi 1934 şi apoi a scos şi în limba găgăuză cartea scrisă "Istoria găgăuzilor".

"Modestia şi munca nepregetată a basarabenilor îşi are un exponent nobil în Pr. Ciachir. Un trup bătrân, apăsat de 74 de ani, pare tânăr prin sufletul neastâmpărat, setos de ştiinţă şi dornic de a lumina poporul din sânul căruia face parte. Astăzi noi, care încercăm să punem o cărămidă la cultura naţională prin rev. "Vocea Basarbiei", suntem uimiţi de acest bătrân şi simpatic colaborator şi mândri de a da mâna şi a sta de vorbă" (N. Costencu)