POEZII PENTRU COPII
In gradina am o floare,
Ploaia o va face mare,
Vine ploaia, bine imi pare.
Vine ploaia, bine face!
Spicul plin de-acum se coace!
Spicului racoarea-i place!
n arici acu'ntr-o vara,
Isi scrintise un picior
Si amu tragea sa moara
Sub o tufa de mohor.
Fratilor, sariti va rog!!
Nu vedeti ca sunt olog?
Dau un dinte, dau o teapa
Pentru un pahar cu apa!
Cum s-ajung in trei picioare,
Cu blanita matasoasa
Si cu nasul mititel
Dragalas si frumusel
Dar de ce cand esti iubita
Tu scoti gheara ascutita
Si ma zgarii?
Nu vezi oare
Ca-mi faci rau si ca ma doare?
Hai sa ne jucam
Miorlaila pisicuta
Tare-i trista saracuta...
Ce-i cu ea? De-o saptamana
N-are nici un ghem de lana
Sa-l arunce si sa-l dea
Dura-dura pe podea.
angel
angel
La căsuţa cu poveşti
Ploaia
bate în fereşti.
Amintirile
ne duc
La
căsuţa cu poveşti.
Amintirile
ne-ndeamnă
Să mai fim
odată mici...
Veneam,
nepoţei, vreo zece.
În
căsuţă la bunici.
Cât eşti mic mereu
la joacă
Gându-ţi
este, dar când creşti,
Îţi dai seama
că nespuse
Au
rămas multe poveşti...
Astăzi
nu mai e bunica,
Nici
bunicul, au plecat.
Nu
mai este nici căsuţa,
Alta-n loc s-a
ridicat.
Câte vorbe
blânde oare,
Bunii
au luat cu ei?
Câte
snoave şi poveşti
Nu
au spus la nepoţei?
Chiar de vrem a
vremii roată
S-o
întoarcem, iarăşi mici
Nu
mai devenim vreodată.
Azi
suntem şi noi bunici.
Casa
noastră e acum
Cu
poveşti şi snoave plină.
Stăm, privim în
lung de drum.
Când nepoţii or să
vină?
Timpul
pleacă spre apus
Şi
atâtea lucruri bune,
Mai
avem încă de spus.
Oare
toate le vom spune?
Suflă vântul, încă-i
toamnă.
Ploaia
bate în fereşti.
Hai
grăbiţi-vă, nepoţi,
La
căsuţa cu poveşti!
Ploaie de vară
Picături
de ploaie caldă
Picură pe
trotuare,
Un
copil al nu ştiu cui,
Fericit
aleargă, sare.
De
la bloc îl vede tatăl
Şi
îi strigă, supărat:
-
Ce aştepţi, afară plouă,
Vin-acasă,
imediat!
Dar
deodată-şi aminteşte
Că
şi el, când era mic,
Alerga desculţ
prin ploaie:
-
Bine, mai rămâi un pic...