Biblioteca Mihail Ciachir

2012-01-31T11:49:00.000-08:00

VĂ RECOMANDĂM!

Chişinăul în literatură:Antologie/Biblioteca Municipală”B.P.Hasdeu”.-Ch.:”Grafema Libris”

SRL, 2011.-575 p.

Lucrările selectate în acest volum oferă cititorului o imagine cuprinzătoare asupra lucrărilor literare dedicate Chişinăului în ultimele două secole. Volumul este alcătuit din cinci capitole: Poezie, Proză, Eseu, Versuri cîntate, Chişinăul în alte limbi, Utilizatorii BM despre Chişinău.

Colesnic, Iurie

Timp şi istorie: Autori de la „Viaţa Basarabiei”/Iurie Colesnic;Biblioteca Municipală”B.P.Hasdeu”:-Ch.:”Grafema Libris” SRL, 2011.- 440p.

O ediţie enciclopedică în care autorul ne aduce la cunoştinţă viaţa şi activitatea unor personalităţi de valoare, autori de la „Viaţa Basarabiei”, mulţi dintre care au fost uitaţi.

Darienco, Claudia

Piloni ai neamului: Portrete de epocă/ Caudia Darienco.-Ch.: Iulian”Edit-Pres”, Vol.1.- 2010.-396p.

Volumul este consacrat descrierii vieţii şi faptelor doar a unor piloni ai neamului. Autoarea demonsterază cu multă meticulozitate contribuţia fiecăruia dinte aceşti piloni la sporirea patrimoniului naţional prcum au fost: Ion Borşevici, Grigore Botezatu, Pavel Boţu, Tudor Casapu, Mihai Gh.Cibotaru, Vladimir Curbet, Mihai Dolgan, Vasile Iovu. Cartea este recomandată tuturor categoriilor de cititori.

Kitap tanıtımı - "Acı pelin Bucakta" Vlad-Demir Karagançu

2012-01-17T14:35:00.000-08:00

Geçennerde Gagoğuz yaratıcılarından olan Vlad-Demir Karagançu yeni bir kitaplan halkımıza çıktı. Vlad-Demir Karagançunun "Acı pelin Bucakta" ana dilimizde yayınlamış, 164 sayfalık kitap, gagoğuzların 20ci asirin kırkıncı yılları dönemi anlatmaktadır. Tam o yıllara angıları taa kalărlar kara sayfalarlan, bizim istoriyamızda. O çirkin vakıtlarda bizim halkımızda nasıl başka halklarda Bucakta çok zeet çekti: aaçlık, cenk, kapan, kaldırmaklar.
Vlad-Demir Karagançu annadăr okuyculara, çünkü onun egel yolu taman başlar o çirkin karışık vakıtlarda.
"Acı pelin Bucakta" kitabın temelinde yazıcının gördükleri, yaşadıkları.
1946 - 1947 yıllarda aaçlıktan ölän hem 1940 - 1953 yıllarda baskı altına düşän yada kapannarda kaybelän soydaşlarını anmasına adlar bu kiyadı hem şiirini.

Bucakta kıtlık olduydu,
Binnan kişi aaç öldüydü.
Kim onnara mum tuttuydu?
Nicö onnar gömüldüydü?

Kim sayardı ölüleri
Büük kuyularda mezarda?
Kim aaladıydı onnarı
O betvalı vakıtlarda?

Kim cuvaba çekildiydi,
Ani çok aylö süündüydü?
Kim cezaya koyulduydu,
Ani çok insan öldüydü?

Zulumnuk kuvetlendiydi
Kırkıncı titsi yıllarda.
Çok genç adam kıyıldıydı
Dünnää cengin frontlarında!

Pe data de 12 ianuarie a avut loc prezentarea de carte a autorului Vlad-Demir Karaganciu. "Pelin amar în Bugeac" povesteşte în limba găgăuză în 164 de pagini despre evenimentele din viaţa găgăuzilor din anii '40 ai sec. XX. Anii care până şi în ziua de azi rămân întunecate în istoria noastră. Autorul a dedicat această carte celor asupriţi, celor închişi şi pierduţi în anii 1940 - 1953 precum şi celor care au murit în timpul foametei din 1946 - 1947.

Mihail Çakır'ın 150ci yıldönümü

2011-12-12T12:49:00.000-08:00

M. Çakır braktı bize en parlak örnek, angısı vardı nice bıraksın inanıcı lider kendi uşaklarına. Onun herbir kitabında paalı bilgiler: istoriyadan, religiyadan, moraldan, etnografiya angılarını o uzun vakıtlarda yazdı hem tiparladı. Dünyanın en paalı hem en okuyan kitabını M. Çakır çevirip ana dilimize bize baaşladı, hem yazdı "Ne mutlu gagouzlara ki onlarda okuyabilecek ana dilinde Allahın sözlerini hem tamannayacak.
M. Çakır büünde gagouzlara diye yol yıldızı, hem fener külesi.

Mihail Ciachir - imagine spirituală a timpurilor noastre

În activitatea de iluminare în cultură şi spiritualitate este minunat faptul că anume datorită stăruinţelor prot. Mihail Ciachir, a fost obţinută permisiunea de a tipări literatura în limba română, lăsând o urmă excepţională în cultura moldovenească. Puţin mai târziu protoiereul şi-a lăsat numele în nemurire prin traduceri şi editări în limba găgăuză a literaturii spirituale şi etnoculturale, astfel ridicând literatura găgăuză într-un rând cu cea moldovenească. Acest fapt poate fi apreciat ca experienţă de servire a poporului, cel cu care a trebuit să comunice în fiecare zi în activitatea sa de preot şi cel care i-a dat viaţă. Astăzi Gagauz Yeri a înălţat bustul lui Mihail Ciachir, a avut loc panihida, s-au depus flori şi în Departamentul Minorităţilor a avut loc o masă rotundă consacrată celor 150 de ani de la naşterea protoiereului găgăuz.

ZIUA BIBLIOGRAFIEI CHIŞINĂU- ORAŞ EUROPEAN

2011-12-06T01:57:00.000-08:00

Prioritatea anului 2011 a fost jubileul oraşului Chişinău-575 ani. Pe 24 noiembrie a avut loc Ziua bibliografiei, în cadrul căreia am propus spre realizare următorul program:
-revistă bibliografică "Personalităţi europene în publicaţiile BM "B.P.Haşdeu";
-lecţie bibliografică "Ce este bibliografia?";
-concurs "Cuvinte înaripate";
-consultaţie "Ce?Unde?Cînd?";
-prezentarea ediţiilor bibliografice elaborate de BM "B.P.Haşdeu".
Selectarea ediţiilor a fost orientată către elevii cl.2, 4, 5 a liceelor "M.Kogălniceanu" şi "N.Gheorghiu". Dorinţa noastră a fost de a prezenta noţiunea de bibliografie pe înţelesul copiilor şi ridicarea capacităţii de a folosi corect ediţiile de referinţă (enciclopedii, dicţionare, îndrumare). Am adus la cunoştinţa copiilor despre existenţa Blog-ului, Chişinău-oraşul meu. Elevii au dat dovadă de cunoştinţe profunde în ceea ce priveşte folosirea inet-ului.

Kişinev ‘de Azınlıklar Festivali - Festivalul Etniilor – 2011 „Unitate Prin Diversitate”

2011-09-19T08:00:00.000-07:00

Moldova ‘nın Kişinev şehirinde her yıl Moldova’da yaşayan Azınlıklar Festivali duzenlenmektedir. Bu yılda gelenek halını aldı festivalin onbirincisi duzenlendiler. Azınlıklar arasında Gagoğuz Türkleri de yerini aldı. Gagoğuzlar da kendi folkloründen görüntüler sergiledi:Halk oyunlarıyla, şarkı türküleriyle hora teperdi. Ştefan cel Mare Halk parkında görkemli festival bir gün de olsa Moldova’da yaşayan azınlıklara bır şenlik eğlencisi yaşattı.

Yaşasın ana dilimiz asirlerdä!

2011-08-03T14:52:00.000-07:00

Kişinevin “Mihail Çakır” adına bibliotekasında her yılın 30 eylül literatura bilim, hem araştırma toplantılar yapılăr.

Bu yılın da kimner unutmadı hem hatırlăr bizim istoriyamızı, ana dili yortumuzu bulundu bizim aramızda. Biz dä herzaman sevgiyle hem saygıylan paylaştık o gözäl, aydın, mutlu günlerle ani yaşamış bizim halkımız.

Kendi ana dilindä.

Seftä vakıt gelecek,

Ani kendi dilindä

Uşak kiyat görecek

Kendi ana dilindä.

Bakın tefter elindä

Açan uşak gelecek

Kendi ana dilindä

O da seläm verecek

Uşak seviner, geler

Bukvalık da elindä

Üüredici üüreder

Onu ana dilindä.

(V. Duloglu)

1958-ci yılın 1ci sentäbridä gagouz küylerindä halkımızın istoriyasında seftä ana dilindä üretmek başladıydı – hazırlık (1ci klaslarda). Bu büük bir oluştu, yortuydu bizim şkolalarımızda, insan da arasında büük bir sevinmeliktir. Her bir halkın istoriyasında en büük kiyatı “Bukvalık” – bizimde paalı kiyadımız dünyayı gördü D. Tanasoglunun çalışmalarınnan.

Büünkü günden geri bakarak, lâzım annamaa, ani gagouz şkolaların problemalarını çok girginniklän hem becermeklän çözdürdü genç, bilimci, pedagog D. N. Tanasoglu.

Gagouz dilinda işledi 38 şkola, sade hazırlık klaslarda ürendi 2784 uşak, 4980 ürenci da IV-X klaslarda.

Biz bunları lâzım unutmaylım, unutulmuşu da dirildelim hem bilmeyeni ürenelim, olayları yaşatalım.

Dili lâzım bilelim,

Biz ona inan evladız,

Dili hiç kaybetmeylim,

Salt onunnan biz insanız.

(D. Tanasoglu)

Cărţi noi

2011-05-28T04:03:00.000-07:00

Çakır, Mihail
Besarabiyalı gagauzların istoriyası / Mihail Çakır. – Ch.: Elena-V.İ., 2005.- 52 p.

"Besarabiyalı gagauzlar çok kerä beni teklif ettilär, ki bän yazayım gagauzların istoriyasını: "Kimdir gagauzlar, nesoy senseledändir, kimdir onnarın senselä başı, neredä yaşamışlar, netürlü ömür geçirmişlär, nicä yaşărlar, netürlü adetleri var" h.b. Bän çalıştım yapayım gagauzların yalvarmasını, topladım lâzımnı materialları (maddeleri), yazdım gagauzların istoriyasını romınca hem tiparladım jurnalda "Viaţa Basarabiei" din Chişinău, an. 1933 şı 1934. Şindi da tiparlărım gagauzların istoriyasını gagauz dilindä, ki gagauzlar iyi bilsinnär gagauzların istoriyasını.

Страницы истории и литературы гагаузов ХIX - нач. XX вв. / С. Булгар. - Ch.: Pontos, 2005 (Tipogr. "Reclama"). - 320 p.

Самым добродетельным и полезным правителем для гагаузов в Молдавии, Бессарабии, был боярин из Дивана Балуш (Балш), который еще с 1770 года начал принимать гагаузов в свои имения и помогал им основывать первые гагаузские села Чадыр и Орак в губернии Лапушна, где гагаузы прожили с 1770-го по 1819 годы. Гагаузы оттуда перешли в Буджак и основали там новые колонии Чадыр-Лунга и Авдарму.

Uzun Kervan / D. Tanasoglu. - An.:Gündüz, 2009. - 343 p.

Şindi bu yeni, yabancı erlerdä erleşsınnär bir türlü lâzım, adanmış toprakları, ilinnikleri kabletsinnär. Ama kimdän? Yok kimdän. Annık askercilerindän mi? Yok. Onnar sade annadărlar, ani gitsinnär o kırların içinä, nelerinnän var, korunsunnar.

Добруджанското деспотство / Георги Атанасов. - Велико Търново: Фабер, 2009. - 496 с.

Существут много теорий и спекуляций о происхождении гагаузов, в которых они представлены как узы, сельджуки, печенеги, куманы, проболгары, славяне, проторумыны, албанцы, итальянцы и т.п.

Чишмикёй: Материалы по истории села (1809-2009 г.) / Мария Карамиля, Сильвиу Орган. - К.: "Serebia" SRL, 2009. - 644 p.

В хронологическом порядке излагаютя материалы по истории села Чишмикёй, систематизированные по следующим основным разделам: сельское самоуправление, хозяйство, торговля, благоустройство, здравоохранение, образование, культура, религия. Прилагаются списки сельчан, относящиеся приемущественно к XIX в.

Uzak Yollarım / N. Baboglu. - Chişinau.: Pontos, 2010 (Tipogr. Reclama). - 388 s.

Te şindi islää evlär yapărlar: duvarları taştan, çementli... Sora çorbacı attı gözünü alçak saz örtüsünä, o da vakıtlardan çürümüştü.

Гагаузская лексикология / Гюллю Каранфил. - Комрат.: Safin -Grup, 2009. - 175 с.

В работе использованы знания гагоузской лексики автора, как основательно владеющим родным языком на уровне нормативности, а также и народно-разговорной речью; использован обширный собственный полевой материал.

Protoereul profesor Mihail Ciachir - 150 de ani de la naştere

2011-04-26T09:04:00.000-07:00

Protoereul profesorul Mihail Ciachir, neobositor slujitor al Bisericii Ortodoxe, eminent cărturar şi iluminist basarabean originar din localitatea găgăuză Ceadâr-Lunga, judeţul Tighina, născut la 27 aprilie 1861 în familia câtăreţului de acolo Mihail V. Ciachir, a fost şi rămâne una din personalităţile marcante ale Basarabiei în domeniul culturii găgăuze şi române.
Mihail Ciachir vine dintr-o veche dinastie de preoţi consacraţi ideei iluminismului naţional şi nu numai. Iar dinastia Ciachirilor deschide din Balcani cultura Uzisangeac al găgăuzilor, de pe lângă Varna. Încă de pe la începutul sec. al XVIII-lea. Emigrând din cauza războaielor Rusiei împotriva Turciei, mai întâi în România, apoi în Basarabia la găgăuzii aduşi aici de generalii ţarişti, formând o punte de continuitate balcanică a găgăuzilor în Basarabia.
Mihail Ciachir după şcoala din Ceadâr-Lunga face studii liceale la un gimnaziu din Chişinău, absolvind apoi în 1881 vestitul Seminar Teologic, unde capătă o vastă cultură şi instruire pe lângă disciplinele teologice, aici se studiau: gramatica, politica, latina, greaca, rusa, germana, franceza. Încadrat ca prof. în acest seminar, predă religia, matematica, geografia, poleografia, greaca etc. A predat diferite obiecte (fără plată) şi la alte şcoli din Chişinău.
Cel mai important lucru pe care l-a făcut Mihail Ciachir pentru găgăuzi e că a tradus Noul şi Vechiul Testament în limba găgăuză. M. Ciachir a scris în limba română în revista "Viaţa Basarabiei" din Chişinău, an 1933 şi 1934 şi apoi a scos şi în limba găgăuză cartea scrisă "Istoria găgăuzilor".

"Modestia şi munca nepregetată a basarabenilor îşi are un exponent nobil în Pr. Ciachir. Un trup bătrân, apăsat de 74 de ani, pare tânăr prin sufletul neastâmpărat, setos de ştiinţă şi dornic de a lumina poporul din sânul căruia face parte. Astăzi noi, care încercăm să punem o cărămidă la cultura naţională prin rev. "Vocea Basarbiei", suntem uimiţi de acest bătrân şi simpatic colaborator şi mândri de a da mâna şi a sta de vorbă" (N. Costencu)

Gagouzalarda Paskellä yortuları

2011-04-23T09:40:00.000-07:00

Paskellä yortuları

İlkyazın gagouzlarda nasıl da hepsi hristianlarda var Paskellä yortuları. Paskellä yortusunun kalendarda yok belli günü, o gezeer. Hristian Paskellesi bir kerä bilä düşmer ay aydınığına. O her zaman mutlaka düşer pazar gününä hem mutlaka ay karannığına. Bu büyük yortuya kaldınan ellibeş gün, sekiz hafta tutulăr Et oruçu, Et oruçun ardına geler büük oruç.

Et oruçun önunde haftaya gagouzlar deerlär peynir haftası, neçin ki bu haftada olur yemää sade peynir, iyişimik, kaymak, yımırta hem türlü akıtmalar, kıvırmalar, pideler ama et, balık, slanina hiç olmaz.

Bu haftada adetlerä görä hem inannara görä insan lâzım aklına getirsin ne yannışlıklar yaptı, ne kötülüklerlen acıttı yakın insannarını, hısımnarını da buluşup onlarlan prost olsunnar, unutsunnar küsüleri, afetsinner biri-birinin günählarını.

Todur haftası

Peynir haftasından sora geler Todur haftası. Bu zamanda ilkyaz artık başlăr heptän açılmağa, köylü kızlar bir pazar sabağalendän gözäl giynip, düzünüp çıkardılar sokaklara, köşelerdä lafa, durardılar. Todur gününde üülendän sora köyün kenarında koşu olurdu, sayılăr atlılar yarışardılar. Yarışmaklar bitärdilär karannık olmaa yakın, ama köylerin keyfleri pek üüsek olurdu. Yarışmaları lafederdi küçüyü-büyü. Auşamnen insannar daalışırdılar yarışmaktan evlerinä büyük oruçu tutmağa.

Büyük oruç

Todur günündän sora Paskelleyä kalăr 7 hafta, yemää olmaz ne süt, ne et, ne yımırta, ne da balık. Olur sade yemää kartofi, fasüle, suvan, sarmısak, pirinç. Mancaları olur haşlamağa sade oloylan, domuz yaği ya da saayağı olmaz.

Büyük oruç auşamında kimi köylerde yımırta asărlar engeye, hepsi evcimannar bir çevrä yapărlar içerde, birisi hızlandırăr iki tarafa iptä asılan yımırtayı, onu lâzım birisi tutsun, değil ellen ama ağzınnan. Elbetki kazanăr kim dağa batal hem kimin ağzı büyük, küçük uşaklar sade bakıp gülerlär. Yımırta sallamağa adet çok eskiden geler, ama büyünkü onun sebebi şaka hem gülüş yapmak.

Trimur

Paskellä oruçun ilk üç günü sayılărlar trimur günneri. Bu üç gündä kim ister olur üç gün hem üç gecä hiç birşey imesin hem su da içmesin. Trimur tutăr kimi çok inancı ihtiarlar. Trimur olur tutsun delikannı çocuklarda, kızlarda. Hem bütün Paskellä orucunda da gençlerä buluşmağa olmazdı.

Üçüncü günü trimur açılırdı da ilk yemek mutlaka kaynanmış çukundurdu. Bundan başka vardı nasıl yemää kartofi, fasüle hem ilin sebzä. Trimur açıldıynan ilk gündä olmazdı çok birdän yemää. Trimurcular üçüncü günü sabağalen gidärdilär kliseyä komka almağa da ondan sora trimur oruçu sayılırdı ki bitti. Büyük oruçun bitki haftası en ayozlu sayılăr, ona öylä da dener – Büyük Hafta. Neçin ki o günnerdä İisus Hristos insannar için çok ziyetlar çekmiş da sonunda stavrozda enserli ölüm kabuletmiş, üçüncü günü da dirilip göklerä yükselmiş.

Bu yıl Paskellä yortusu düşer aprilin 24ne.

Pahalı dostlarım,

Hristos dirildi

SUD 2011

2011-04-23T08:13:00.001-07:00

Stimaţi utilizatori ai bibliotecii!

Începând cu ziua de luni, 18 aprilie la filiala "M Ciachir" s-a desfăşurat Săptămâna Uşilor Deschise ediţia a 19-a. În cadrul acesteia au avut loc diferite evenimente culturale:

-recitalul versurilor lui Grigore Vieru şi cântece interpretate de elevii Liceului Teoretic "M. Kogălniceanu".
-discuţie "Biblioteca contează în viaţa ta"
-ora de lectură "În lumea copilăriei împreună cu eroii lui Ion Creangă"
-victorină-concurs "Chişinău - cât de bine te ştiu eu" ş.a.

În afară de aceste evenimente în bibliotecă s-au organizat excursii pentru copii din diferite instituţii de învăţământ din sectorul Râşcani şi concursuri de desen dedicate sărbătorilor de Paşte.

GR.VIERU PENTRU COPII

2011-03-14T06:55:00.000-07:00

”Nu am, moarte, cu tine nimic,
Eu nici măcar nu te urăsc
Cum te blesteamă unii, vreau să zic,
La fel cum lumina pârăsc.
Nu frica, nu teamă,
Milă de tine mi-i,
Că n-ai avut niciodată mamă,
Că n-ai avut niciodată copii”.
Cu aceste versuri a fost deschisă partea festivă a săptămînii
consacrate în memoria marelui poet Gr.Vieru,
ce a avut loc lîngă monementul lui Ştefan cel Mare,
unde a fost organizată şi o expoziţie de fotografii.
Alăturîndu-ne la şirul de manifestari consacrate poetului
Gr.Vieru, am organizat căteva activităţi cu elevii
cl.2 şi cl.4 a liceului “M.Kogălniceanu”.
În cadrul întîlnirii pentru început am adus la
cunoştinţa copiilor cîteva date biografice a poetului.
În cadrul revistei bibliografice “Lacrima Vieru “,
am prezentat volumele de care posedă biblioteca.
Am fost curioşi să aflăm dacă copiii cunosc opera
poetului şi de aceea am făcut un recital de poezie.
Am rămas plăcut surprinşi de faptul că copiii
cunosc şi unele cîntece compuse pe versurile
poetului Gr. Vieru.
La sfîrşitul întîlnirii am dat posibilitate copiilor
să răsfoiască cărţile şi revistele care conţin versurile
poetului.
Angela Vintilă (şef of। împrumut)

Crăciunul la găgăuzi

2010-12-26T03:11:00.000-08:00

Înainte de Crăciun este postul de Crăciun care ţine două săptămâini până la Ajunul Crăciunului – 24 decembrie. În ajun gospodarii sunt gata să primească colindătorii care umblă cete-cete pe la case.

Înainte de Crăciun gospodinele pregătesc colaci şi alte bunătăţi pentru colindători, precum şi mâncăruri „de frupt”, mai ales răcituri de porc, sarmale, cartofi, „suvannî” cu carne de oaie ş.a. Dar nu le mănâncă decât în zilele de Crăciun. La icoană se aprinde candela. Fetele mari (de măritat) se pregătesc şi ele pentru a întâmpina flăcăii colindători printre care trebuie să fie şi flăcăul iubit. Pentru acesta fata pregăteşte din timp o cunună de flori din hârtie roşie.

Iată că vin colindătorii la fereastră şi cântă colinde (în timpul ţarizmului colinde bulgăreşti, iar în timpul Românilor colinde româneşti). La cei mici iese gospodina şi le dă colăcei, covrigi, turte dulci, nuci şi nişte bănuţi, la cei mari iese gospodarul şi împreună cu darurile le dă şi o sumă mai mare de bani. Fata îl primeşte pe flăcăul iubit în tindă şi îi împodobeşte căciula cu coroana de flori. Aşa trece noaptea de Ajun, în tot satul se aud colinde, glasuri de colindători şi lătrat de câini păzitori.

În dimineaţa de Crăciun, gospodarii merg la biserică. Întorcându-se de la biserică, pregătesc bucatele pentru a ospăta musafirii – finii, feciorii însuraţi, fiicele măritate care vin cu aşa zisul „Colacilan” (Cu colacul): femeia duce într-o boşce un colac mare cu o găină fiartă deasupra şi nişte bomboane, turte dulci, iar bărbatul duce sticla cu vin roşu. Sunt îmbrăcaţi în haine de sărbătoare. Ajunşi la nuni sau la părinţi ei le dau ceea ce au adus sărutându-le mâna. Stăpânii casei pun masa cu mâncăruri „de frupt” şi îi ospătează pe tineri, care după ritual pornesc spre casele lor – bărbatul merge înainte cu sticla goală, iar femeia din urmă.

Astfel se petrece Crăciunul la găgăuzi, cu vădite influenţe balcanice pentru că până la adoptarea creştinismului (în Balcani, sec XIII) strămoşii găgăuzilor confesau şamanismul în care astfel de sărbători nu erau.

În timpurile noastre Crăciunul se sărbătoreşte tot aşa, şi pe nou şi pe vechi, dar cu colindul umblă cei mici, iar obiceiul tinerilor nu se mai întâlneşte; „cu colacul” se umblă mai rar. Unii din scriitori, D. Karacioban, D. Tanasoglu, au creat colinde şi urături originale în limba găgăuză, au tradus şi din cele româneşti. Prin şcoli se fac matinee cu Moş Crăciun (Krăciun Dadu) şi cu Alba ca Zăpada (Kagar-Kiz), uneori mai vine şi Capra şi Ursul.

Tradiţii şi legende de Crăciun

2010-12-26T03:04:00.000-08:00

Vacanţa de toamnă 2010

2010-12-03T08:45:00.000-08:00

CLOPOTELUL DE ARGINT

Asa e toamna totdeauna.

Si pasari zi de zi se duc,
Ici-acolo vezi doar cate una,
Precum o nuca-n varf de nuc,
Asa e toamna totdeauna.

Pe camp, pe case si pe flori,
Frumoase brume-si pun cununa
Si-adoarme soarele in nori,
Asa e toamna totdeauna.

Pe langa faptul ca desenul reprezinta un mod de exprimare, pentru copil, el constituie o sursa valoroasa de a patrunde in universal sau. Atunci, cand un copil deseneaza, isi alege cu mare grija materialele si pozitia care il va face sa se simta cel mai confortabil. In acelasi mod procedeaza si cu alegerea temei pentru fiecare desen. Operele sale de arta sunt unice si devin o fereastra catre personalitatea copilului si perspectiva sa asupra vietii.

Din aceste motive am hotarit ca in cadrul cercului pentru copii “Clopotelul de argint”, sa selectam copii atrasi de aceasta pasiune.

Ne-am staruit să luăm în consideraţie toate părerile şi gusturile. Copiii şi-au exprimat dorinţa de a se ocupa nu doar de desen, ci şi aplicaţie, şi origami. Pentru început am hotărît să decidem tematica aplicata în lucrări.

Preferinţele au fost diverse:

prietenul meu devotat,

păsările,

eroul din povestea preferată,

anotimpul toamna etc.

Deoarece ne aflăm în preajma unui scuar, am hotărît să mutăm atelierul nostru în sînul naturii, mai ales că şi timpul de afară ne-a permis să facem acest lucru. Copiii au fost încîntaţi de această hotărîre.

Arta este o modalitate in care omul se traduce in fata lumii. Fiind o forma de exprimare a intimului, este totodata si o forma de eliberare a unor ganduri si trairi care nu isi gasesc o altfel de cale pentru a se face auzite.

Astfel s-a format ca si curent, terapia prin arta. Mai exact in rezolvarea unei probleme, in autocunoastere sau dezvoltare personala sunt folosite metode ce tin de desen, pictura, muzica, teatru, joc etc. Terapia prin desen este una dintre metodele foarte eficiente in cazul copiilor. La finisarea lucrului împreună cu copiii discutăm despre micile opere de arta, iar intrebarile legate de detalii pot oferi o impresie generala asupra modului in care gandeste copilul. Pentru a ridica interesul copiilor, am hotarit sa mentionam cele mai reusite lucrari. Acest lucru a intuasmat mult copiii. Ei practice zilnic ne viziteaza cu rugamintea de a le oferi o noua activitate. Pentru aceasta am alcatuit un program pentru sarbatorile de Craciun. Speram sa nu dezamagim asteptarile copiilor.

O toamna in vie,

Incearca pamantul,
Palida, aurie
In murmur cu gandul...

Poate sa-si scuture parul
Plin de doine triste
Sa cada din cerul -
Asa ofelite...

Mai ramai toamna
O zi, o noapte
Sa-ti inchine pamantul

Roadele-ti secate.
Hai pleaca toamna
Esti trista si uda
Nu-mi lua sufletul in robie
Lasa-mi caldura si ruga
Sa pot trai mai departe

Iar tu... ia-ti frunzele-n sclavie
Adio Toamna.

29 Ekim - Türkiye Cümhüryetin Bayramı Kutlu Olsun!

2010-10-28T13:32:00.000-07:00

BENİM NACİZ VUCUDUM

ELBET BİRGÜN TOPRAK OLACAKTIR.

FAKAT TÜRKİYE CUMHURİYETİ

İLELEBET PADİYAR KALACAKTIR...

Mustafa Kemal ATATÜRK

Osmanlı İmparatorluğu'nda, ikinci Meşrutiyetin ilanından altı yıl sonra Birinci Dünya Savaşı başladı. 1914'te başlayan Birinci Dünya Savaşı'na dünyanın belli öbaşlı devletleri katıldı. Dört yıl süren savaş sonunda bizimle birlikte olan devletler yenildi. Savaş kurallarına göre biz de yenilmiş sayıldık. Ülkemiz İngilizler, Yunanlılar, Fransızlar, İtalyanlar tarafından paylaşıldı.

Ulusuna inanan, güvenen Mustafa Kemal Paşa, 19 Mayıs 1919'da Samsun'a geldi. Erzurum'da, Sıvas'ta kongreler düzenledi. Mustafa Kemal Paşa "Tek bir egemenlik var, o da Milli egemenliktir. Ülkeyi yine ulusun kendi gücü kurtaracaktır." diyordu. Yurdun dört bir tarafından gelen ulus temsilcileri -milletvekilleri- 23 Nisan 1920 günü Ankara'da Büyük Millet Meclisi'nde toplandı. Meclis, Mustafa Kemal Paşa'yı başkan seçti. Mustafa Kemal Paşa'nın önderliğinde Büyük Millet Meclisi Ulusal Kurtuluş Savaşı'nı başlattı. Bir yandan efeler, dadaşlar, seymenler bulundukları yörede düşmana karşı koydular. Öte yandan düzenli ordular İnönü'de, Sakarya'da, Dumlupınar'da savaştılar. Yurdumuz düşmanlardan kurtarıldı.

Tahtını, rahatını düşünen padişah, yenilen düşmanla birlikte yurdumuzdan kaçtı. İmzalanan Lozan Barış Antlaşması ile yeni bir devlet doğdu. Bu doğan devletin yönetim biçimi henüz belirlenmemişti.

İkinci dönem Büyük Millet Meclisi 11 Ağustos 1923'te ilk toplantısını yaptı. 13 Ekim 1923'te Ankara Başkent oldu. Atatürk ; düşmanın ülkeden atılıp sınırlarımızın belirlenmesinden sonra, çoktan beri tasarladığı cumhuriyetin ilanı üzerinde hazırlıklar yapmaya başladı. 28 Ekim 1923 akşamı yakın arkadaşlarını Çankaya'da yemeğe çağırdı. Onlara , "Yarın Cumhuriyet'i ilan edeceğiz." Dedi.

29 Ekim 1923 günü Atatürk, milletvekilleri ile görüştükten sonra taslağı hazırlanan cumhuriyet önergesi Türkiye Büyük Millet Meclisi'ne verildi. Meclis önergeyi kabul etti.

Böylece ülkemizde cumhuriyet yönetimi kuruldu. Atatürk kurulan Türkiye Cumhuriyeti'nin ilk Cumhurbaşkanı oldu. Cumhuriyet'in ilanı yurtta sevinç ve coşku ile karşılandı.

Cumhuriyet; yurttaşların seçme ve seçilme hakkının olduğu bir yönetimdir. Ulus temsilcilerinin kabul ettiği yasalarla ülkenin yönetilmesidir. Cumhuriyet yönetiminde söz ulusundur. Cumhuriyet'i korumak, kollamak, yaşatmak her yurttaşın ödevidir.

1957 – 2010 ~ 53 yıl gagouz dili yortusu

2010-07-29T23:38:00.000-07:00

Dili läzım bilelim
Biz ona inan evaldız
Dili hiç kaybetmeylim
Salt onunnan biz insanız

D. Tanasoglu

Ana dili hem istoria – halkın diri canıdır

Her bir halk dünneya kendi dilinnen hem istoriasınnan gelmiştir. Ana dilin yardımınnan insan düzmüş uzun hem zengin istoriyasını. Ana dili – halkın üredicisi, şkolası, terbiedicisi, inanması hem tanıması, sallangıcı, Vatanı... Var bir laf: “Her bir kuş kendi dilinde ömürlü!”
Gagouz halkı da hep böyle geldi bu dünneya, çekedip o uzun, ikibinyıllık istoriasını eski oguz dedelerin Altayda duuma erlerinden, gezip etişerler Orhon
hem Selenga derelerin alçaklarından taa Orta Asıaya. Sır-Darya hem Aral kırlarına da düzerler VIII-ci asirde kendi Oguzistan devletini, isla annaşarak kavi, uslu komşu dolay halklarlan. Baş kasabası – merkezi olmuştu Yangikent (yangi – yeni, kent – kasaba) Sır-Daryanın boyunda, Aral denizine yakın, nanda şindi bulunar Kazalinsk kasabası. Hayvancılığı, türlü zanaatları götürermiş oguzlar çok uygun, haliz koyunculuu, hergeleciliy, bürüncükçülüü, dericilii, balıkçılığı hem toprakçılığı da. Becerikliymişler alış-verişlikte cambazlıkta hem çok taa başka zanaatlarda. Onnar baalantılık tutarmış çok halklarlan, devletlerlen. Oguz halkı bir büyük halkmış, Ama XI-cı asirin başlantısında bu halk bozuşmak beterine üç pay olar, zere bir payı – Selçuk-beyin oguzları kabul edip araplardan islam dinini kalkıp-gider üülen tarafına musulmannlık ortalığına, bir payı da kayıl olmayıp kabul etsin bu dini deer kendisine “hak-oguz” (doğoru-oguz) da kalkıp-gider Günbatı tarafına Don hem Dnepra arasında kırlara oradan da sora 1064-cü yılın güz zamanında Balkanda, Kara deniz boylarında da orada olarlar “gagouz”. 1812-ci yılda gagouzlar geçtıler geri şindiki Bucak kırlarına. Ama oguzalrın üçüncü payı kalmış erinde da sora kabledip onnar da islamı oldular türkmennerin, azerbaycannarın h.b. halkların dedeleri.
Buydur bizim istoriamızın pek kısadan yolu. Ama derinden aldıynan, o zengin hem bize pek pağalı. Neler geçmedi hem geçirmedi halkımız bu uzun hem zor yollarında! Onun milletlyini saymadılar dilini da savaştılar yoketmee. Ama dedelerimiz becermiş onu koruma. Kaybelmeer gagouz dili ţarizmanın cizmesi altında makar ki baarardılar, tepelerdi dilimizde lafetmek için, Ama kaybeleydi dilimiz, biz da kayıptık, siliniktik dünneyin üzünden, Kayıptı o eski kıymetli hem saburlu oguz senselesi. Bizim dedelermiz koruyup verdiler bize bu en pağalı mülkü – ana dilimizin gözelliyini, zenginniyni, adetlerin can hoşluğunu – salt onnarlan var kolay annamağa, duymağa, hatırlamağa dedelerimizi, ana-bobalarımızı hem da duymağa kendi bu kıymetli hem güzel halkın oğolu-kızı. Dilimiz kaybelmedi, kaybelmesin da! Kimisi sanar, ani gagouz dili şansora kaybelermiş, kimisi da onu istemezmiş, ondan azetmezmiş, utanarmış laeftmee ana dilinde. Hakına-doğoru, geçen zamannarda ţarizmanın çinovnikleri savaşardılar türlü-türlü çürtmee, inandırmağa, ani o diyilmiş dil, ama bir karışmalıkmış, çirkinmiş, fasılmış...?! İnsan da kimisi inanardı, annayamazdı o ezicilerin fena niyetlerini, ani bizim dilimizden azetmeer onnar, diyil kendi insan. İnsan annayamazdı, ani eziciler savaşardılar alıştırmağa onu atılsın kendi dilinden, utansın ondan. Haliz gençler da kimisi o yıllarda ürenmiştiler biraz romınca da onunnan savaşardılar kabarmağa, kurmağa kendilerini. Değil laf, başka dilleri da lazım bilmee kullanmağa – o bir zenginnik, kulturalıktır. Ama kendi dilini bilmemee kullanmağa – o neydir?! O – bir bet fikirliktir, fukaretliktir, milletsizliktir, boş cannık hem vatansızlıktır! Var bir laf: “Kim satarmış anasını, o ne kalarmış satsın başkasını da, kendisini da!” Doru, seyree var, kim böyle hala düşer. Taa çoyu insan sever, tutar ana dilinin, ana kulturasını. Ama üürenmeden onnarı anasından-bobasından, şkolalarda, uşak başçalarında, klublarda, ya da okumadaan ana dilini gazetada, kiyatlarda, seslemedeen onu radioda, televizorda – bunnar, ama yoktu bizde şindiyadan – nasıl var kolay dili tutmağa? Lafetmedeen bu dilde her zaman işte, evde dostlarınnan, hısımnarınnan, söylemedeen onda masal, cümbüş, bilmeyce, söyleyiş, türkü, oyun adetleri – nasıl var kolay dili tutmağa? Geçer sınaşmak kendi dilinde lafetmee, düşünmee, bu sa en hatalı zarar gençler için. Unudular haliz eski laf, zenginnikleri te nice “kıymetlik”, “sefaalık”, “ömür”, “ecel” h.b. Da nesoy bozuk dil biz brakacaz bizim gelen evlatboylarna, uşaklara? Var mı nasıl kahırsız üreklen kaybetmee ana dilimizden butakım güzel hem özlü lafları da lafetmee bir karmakarışık dilde?! Kime benzeriz biz böyle kırık lafederken? Kim kabaatlı? En ilkin deycem kabaatlı kendi lafedenner, ani çalışmarlar, düşünmeerler, lafederler nice olursa, üürenmeerler da doru lafetmee, çünkü onnara etermiş o dil!? Kabaatlı analarlan bobalar da, ani evde lafetmeerler uşaklarlan uz dilde, çalmarlar sallangaç, türkülerini söylemerler uşaklara masal ana dilinde, hepsi da – amucalar, daykalar, lelüler, bulülar, nunalar, saadıçlar çalmarlar sıralarda bizim eski türküleri, maaneleri, çalgıcılar da çalmarlar bizim avaları, oyunnarı. Nanda bizim kauşlar, kavallar, çırtmalar, zurnalar, gaydarlar, dayreler, daullar, drımbalar? Nandan bilecek uşaklar, gençler ana dilini, adetleri, naţional giimnerimizi, sıraları, masalları, türküleri, bilmezken halkımızın kultura zenginniklerini? Bize sa pek lazım büünkü günde hem ileri doru da ana dilini hem kulturamızı bilen çok speţialist: çalgıcı, oyuncu, dirijer, baletmeyster, rejiser, akter, kompozitor, yazıcı, resimci, redaktor, korrektor, tipografiya işçisi, sport işçileri, lingvist, folklorist, muzıkoved, literaturoved, talmaç, istorik, klub işçileri, biblioteka izmetçileri, kiyat satıcıları h.b. Neçin istemersiniz Ministerliklerden ki şkolalarda ürensin ana dili, istoriamız, kulturamız, gagouz muzikası, oyunnarı, teatra olsun. Radioda televideniyada taa çok işidilsin bizim türkülermiz, stihler, prozamız, pyesalar? Ne beklersiniz? Ne? Neçin brakılarsınız kendi kulturamızdan? Neye etişecez böyle brakılmaklan? Ne, yaşarız varlıklı, yeni evler yaparız, içerler da üklü neylen istersen, sofralar da katıklan doldu, garajlarda motoţikla, moped, yada avtomaşına durar, maazalar da dolu, üstümüzde da yanarlar büyük-boysu rubalar evelki naţional kostümnarın erine, kurortlarda gezeriz... da başka bişey mi diyil lazım? Kultura diyil mi lazım? Başka halklar, bakarız, hep varlıklı yaşarlar, ama kulturasını da düzerler, eskileri da koruyerlar, istoriasını bilerler, dilini kullanarlar – bir adette, bir sırada, bir yortuda yada sţenada çıkarlar güzel naţional kostümlarlan, kendi instrumentlerinnen. Türlü expoziţiyalarda göstererler ev ustalıklarını evelden büüneden h.b.
Kardaşlar, esabımızı alalım, düşünelim, böyle yok nasıl yaşamağa sade pak ekmeklen, televizorun bacaanda baalı, maşinamızlan hem paraylan! Lazım kultura da, cana da bir alaf! Tanıyın, ani ana dilimiz, istoriamız hem kulturamız – bütün halkımızın diri canıydır.

Primul roman găgăuz - 25 de ani de la prima ediţie

2010-07-13T08:03:00.000-07:00

În anul 1985 editura „Literatura artistică” a scos de sub tipar primul roman în limba găgăuză – „Uzun Kervan” („Caravana de secole”) scrisă de D. Tanasoglu.

Cartea lui D. Tanasoglu are o tematică foarte actuală şi acum, fiind consacrată istoriei poporului găgăuz. Cele mai multe evenimente din romanul „Caravana de secole” sunt redate prin intermediul unui povestitor din popor – cântăreţul „pietci-kauşciu”.

Acest procedeu artistic i-a permis autorului să înmănuncheze un mare interval de timp – de la epocile preistorice până la începutul secolului nostru, până la răscoala armată din anul 1906 din Comrat.

În roman au fost introduse câteva zeci de personaje, iar celelalte au fost create de imaginaţia scriitorului. În centrul povestirii se află imaginea caravanei care înaintează necontenit în spaţiu şi în timp. Caravana este poporul însuşi, putem spune că anume el este eroul principal al romanului.

Editarea romanului „Caravana de secole” este o mărturie în plus a înfloririi naţiunilor în condiţiile societăţii dezvoltate.

LECTURILE VERII

2010-06-22T02:59:00.000-07:00

POEZII PENTRU COPII

VINE PLOAIA
Vine ploaia, bine imi pare,

In gradina am o floare,

Ploaia o va face mare,

Vine ploaia, bine imi pare.

Vine ploaia, bine face!

Spicul plin de-acum se coace!

Spicului racoarea-i place!

Vine ploaia, bine face!

ARICIULU

n arici acu'ntr-o vara,

Isi scrintise un picior

Si amu tragea sa moara

Sub o tufa de mohor.

Fratilor, sariti va rog!!

Nu vedeti ca sunt olog?

Dau un dinte, dau o teapa

Pentru un pahar cu apa!

Uff! Ce sete !Si ce soare!

Cum s-ajung in trei picioare,

La o apa curgatoare?

PISICUŢA
Pisicuta mea frumoasa

Cu blanita matasoasa

Si cu nasul mititel

Dragalas si frumusel

Dar de ce cand esti iubita

Tu scoti gheara ascutita

Si ma zgarii?

Nu vezi oare

Ca-mi faci rau si ca ma doare?

Hai sa ne jucam

Miorlaila pisicuta

Tare-i trista saracuta...

Ce-i cu ea? De-o saptamana

N-are nici un ghem de lana

Sa-l arunce si sa-l dea

Dura-dura pe podea.
angel

Săptămîna Uşilor Deschise

2010-06-07T06:02:00.000-07:00

La sfîrşitul lunii aprilie, biblioteca "M.Ciachir" a organizat Săptămîna Uşilor Deschise. Lucrătorii bibliotecii au alcătuit un Program bogat de concursuri şi victorine cu scopul promovării şi valorificării colecţiei.Au fost încadraţi elevii liceelor aflate în preajma bibliotecii: M.Kogălniceanu, N.Gheorghiu, Şt.cel Mare, liceul romăno-german. În cadrul discuţiilor am adus la cunoştinţa elevilor evenimentele ce vor avea loc pe parcursul Programului "Lecturile verii- 2010". În cadrul Orelor de lectură am prezentat spre atenţia copiilor cartea „Grăunciorii de lumină” de I.Hadîrcă, propusă spre lectură în cadrul Programului "Copiii Chişinăului citesc o carte". Această carte am expus-o cu scopul de a capta atenţia elevilor. Copiii cu o deosebită plăcere au reluat iniţiativa de a citi expresiv poveştile prezentate. Tot aici a fost prezentată expoziţia de carte “Poeniţa cu poveşti”.
La sfîrşitul comunicării cei prezenţi au avut posibilitatea să răsfoiască paginile noilor ediţii. Un recital de poezii am consacrat operei lui Gr. Vieru “Copilărie dulce poezie”. Am avut posibilitatea să ne convingem că elevii claselor primare au îndrăgit mult poeziile scrise de Gr.Vieru. Elevii cl. 3 ai liceului “M. Kogălniceanu” au prezentat matineu întitulat “O clipă de primăvară”. Elivii cl.7 a liceului N.Gheorghiu au prezentat un program artistic de cătece puse pe poeziile poetului îndrăgit.
Deoarece Săptămîna Uşilor Deschise a avut loc în perioada sărbătoilor de Paşti, nu am putut să nu atragem atenţia asupra personalităţii al cărui nume poartă biblioteca. Copiii au fost curioşi să afle mai multe lucruri despre preotul Mihail Ciachir.
Tot aici am prezentat revista bibliogarafică “Literatura creştină în colecţia bibliotecii”.
Pe parcursul întregii manifestări a domnit o atmosferă de bunăvoinţă şi sete faţă de hrana spirituală.
Cu studenţii Univ.Slavone a avut loc ora de lectură “Universul poetic al lui Tudor Arghezi”. Tinerii au pregătit un referat în baza biografiei şi operei autorului. Prin cunoştinţele profunde în domeniu au demonstrat atitudinea sa faţă de opera poetului.
Aceste activităţi ne-au demonstrat o dată în plus că manifestările oarganizate în bibliotecă sînt binevenite pentru însuşirea programului şcolar.
Vintilă Angela, şef oficiu

Lansare de carte

2010-04-24T08:36:00.000-07:00

Săptămâna trecută în incinta bibliotecii de literatură şi cultură găgăuză "M. Ciachir" a avut loc lansarea cărţii "Uzak Yollarim" ("Drumurile mele lungi") de Nikolay Baboglu, apărută la Editura Pontos.

Cartea a fost prezentată de soţia autorului - Anna Boeva care este în acelaşi timp redactorul şi coordonatorul cărţii.

De Dragobete...

2010-04-24T07:47:00.000-07:00

Cine este Dragobetele?

Divinitate mitologică similară lui Eros sau Cupidon, Dragobetele, un bărbat chipeş şi iubitor, este considerat a fi fiul Dochiei. El era zeul care oficia, la începutul primăverii nunta tuturor păsărilor. În decursul anilor această tradiţie s-a extins şi la oameni. Astfel de Dragobete, fetele şi băieţii se intâlnesc pentru ca iubirea lor să ţină tot anul, precum a păsărilor ce se "logodesc" în această zi. De asemenea, Dragobetele este zeul bunei dispoziţii. De ziua lui, făcându-se petreceri, iar de acolo pornind viitoarele căsnicii.

Care sunt superstiţiile de Dragobete?

1. Băieţii şi fetele trebuie să se întâlnească de Dragobete ca să rămână îndrăgostiţi tot anul.
2. Dacă în această zi ai norocul să auzi pupăza, vei fi harnic tot anul.
3. Dacă plouă, primăvara va veni devreme şi va fi frumoasă.
4. Dacă nu ai petrecut de Dragobete, vei rămâne fără pereche tot restul anului.
5. Deşi nu este o sărbătoare religioasă, de Dragobete oamenii nu lucrau, pentru a nu fi pedepsiţi de zez şi a avea un an îmbelşugat.

Biblioteca de literatură şi cultură găgăuză "M. Ciachir"

2010-03-11T10:55:00.000-08:00

„Cultura găgăuzilor se va ridica prin ajutorul cărţilor”

M.Ciachir

Biblioteca „M.Ciachir” este prima şi unica bibliotecă de literatură şi cultură găgăuză din Moldova. Biblioteca a afost infiinţată în 1992. Are menirea de a instrui şi a populariza istoria, cultura şi literatura găgăuză.
Misiunea:
- constituirea unui fond enciclopedic de publicaţii cu prioritatea celor consacrate istoriei, culturii, limbii şi literaturii găgăuze;
- servicii de lectură acordate beneficiarilor,
- acordarea ajutorului practic doritorilor de a studia limba găgăuză;
- colaborarea cu alte instituţii din republica (şi nu numai) pentru valorificarea tezaurului spiritual al popurului găgăuz;
- constituirea bazei de date „Istoria, cultura, tradiţiile găgăuze”.
Filiala astăzi deţine 15715 volume dintre care 1303 în limba turcă-găgăuză. Colecţiile cuprind: cărţi, periodice, fotografii, casete audio.
Anual biblioteca deserveşte circa 4500 beneficiari, care solicită peste 124 mii publicaţii.
Serviciile prestate:
- sală de lectură oferă: dicţionare, enciclopedii, ghiduri de conversaţii, culegeri de probleme, casete audio, ziare, reviste etc.
Împrumut la domiciliu:
- secţia copii, organizată la solocitările a celor peste 2000 cititori-copii;
- împrumut interbibliotecar;
- informaţii la distanţa „Pe recepţia biblioteca”;
- alcătuirea bibliografiilor tematice;
- servicii culturale.
Biblioteca vă invită să participaţi la:
- cenaclurile literar-muzicale „Grai matern” („Ana dili”);
- zilele bibliotecii;
- concursul de desene ale copiilor „Ou încondeiat”;
- expoziţii, lansări de cărţi; 
- conferinţe, întîlniri cu scriitorii găgăuzi; 
- programele anuare „Chişinăul citeşte o carte” şi „Copiii Chişinăului citesc o carte”.
Informaţia despre activitatea bibliotecii apare în emisiunile televizate „Unda Bugeacului”, „Mesager”, „Curier”, la radio „Patria”, în ziarul „Ana sözü”, „Komratskie vesti”. Biblioteca colaborează cu Academia de Ştiinţe din Moldova, Departamentul de Stat al Minorităţilor Naţionale, Ambasada R.Turcia în Chişinău (prin intermediul căreia biblioteca şi-a îmbogăţit fondul cu donaţii din partea bibliotecilor naţionale din Ankara şi Istanbul), Centrul de cultură turcă în Chişinău, Societatea „Limba noastră”, TIKA.

Program
Luni – Joi 11ºº - 19ºº
Vineri – Duminică 10ºº - 19ºº
Sîmbătă program liber

Relaţii la telefon: 44 – 51 – 76
Adresa: str.Florilor 12/1, Chişinău 2068